Moise Guran la 10TV Chișinău: „România și Republica Moldova vor fi același stat”

Moise Guran: „Ocaziile istorice vin. Întotdeauna… În mod inevitabil, mai devreme sau mai târziu, România și [Republica] Moldova vor fi același stat. Bine ar fi să fie mai devreme decât mai tarziu… Lucrurile sunt inevitabile.”

Click pe imagine pentru video: moise_guran-10tv

Anunțuri

Economic Wars Episode II: Attack of the Drones

Moise Guran primeste 100 de lei in plus la salariu. Ce face cu banii?

100
Un salariat din România, să-i spunem generic Moise Guran, primeşte o neaşteptată creştere salarială de 100 de lei. Creşterea de salariu nu se datorează creşterii productivităţii muncii în cadrul firmei la care lucrează, ci este una conjuncturală. Surprins de eveniment, Moise se gândeşte ce să facă cu banii. Ce e mai bine? Să-i economisească, să-i cheltuiască pe toţi, să ia un credit pentru că are un scoring de acum impresionant?
Moise se hotărăşte repede şi cu cei 100 de lei în plus o să-şi cumpere un Mercedes nou. Pentru copii, spune el. Şi nu e rău nici pentru bancă, săracii, să dea şi ei un credit nou. Garantat 100%.
Un jurnalist din România, pe numele lui Moise Guran, a scris pe biziday.ro un articol cu tilul „Domnule Preşedinte, aveţi un Cod Fiscal de promulgat! Dezbaterile s-au cam terminat!” Articolul nu e tocmai corect şi de aceea cea mai mare parte din comentariile cititorilor îl contrazic pe Moise Guran pe propriul blog.
Poate că articolul trebuia publicat în altă parte.
Mi-am amintit o reclamă mai veche care spunea că „cititorii noştri sunt mai inteligenţi decât ai lor”. Deci reclama este adevărată.

Ce guvernare a mai cazut?

e-guvernare.ro a cazut. Ce mai cad guvernarile astea!
P.S.
Cum trebuie sa fie un titlu in presa electronica? Misterios, alarmant, socant si fara legatura cu continutul articolului.

Black Friday / Cyber Black Friday. Cine iese în câştig?

De câţiva ani au apărut şi la noi reducerile de Black Friday, o zi de reduceri care în America are loc în vinerea de după ziua de Thanksgiving şi care deschide sezonul cumpăraturilor de Crăciun.
Iniţial reducerile au avut loc în comerţul tradiţional, magazinele deschizând de Black Friday mai devreme, iniţial la 6 dimineaţa. Concurenţa si dorinţa de mitizare a acestei zile a determinat ulterior deschiderea magazinelor la 5 sau la 4 dimineaţa, Walmart anunţând anul acesta deschiderea la 8 seara, de Thanksgiving. Fenomenul este amplificat în SUA de faptul că sunt firme care le acordă salariaţilor liber pentru a putea participa la cumpărături.
La noi fenomenul este cunoscut doar de câţiva ani mai mult prin varianta Cyber Black Friday, a reducerilor oferite de magazinele online.
Pentru că fenomenul reducerilor nu putea scăpa la noi şi de fenomenul infracţional, unii comercianţi inşelându-şi clienţii cu reduceri fictive de Black Friday dupa ce măresc artificial preţurile cu câteva zile înainte, e bine să analizaţi cu mare atenţie preţurile finale afişate, înainte de a lua o decizie de cumpărare.
Pe site-ul comerciant.ro au fost salvate listele afişate de câteva magazine online cu două săptămîni inainte de Black Friday, pentru a putea face o verificare a acestor preţuri.
http://comerciant.ro/black-friday-emag-evomag-altex-teapa-sau-realitate/

Băncile preferă blondele

Băncile noastre impun salariaţilor ţinuta business şi reproducerea fidelă a frazelor de vânzări stabilite de persoanele inteligente din centrală sau din sucursală. Astea se numesc “fraze carlig”, dacă nu ştiaţi. Întrucât frazele cârlig sunt totuşi doar nişte cuvinte, iar realitatea este din ce în ce mai albastră, într-una dintre băncile locale a poposit de curand alături de salariati insăşi Catherine Tramell. În mărime naturală şi din carton 2D. Pentru a-i ajuta pe salariaţi la îndeplinirea targetului de vânzari, proaspăta consilieră neremunerată a băncii a sacrificat albul inocent al rochiei cu un roşu provocator. “Doar 3 acte!” le cere ea posibililor muşterii şi visele băncii vor deveni realitate.
Mi-este clar că gândim la fel: băncile preferă blondele.

P.S. Departamentul de marketing al băncii susţine că blonda este o clientă. Adică toate clientele sunt blonde?

Baietii destepti si istoria

“Un boier, pe care-l dojenea pentru niște hoții, din care nu-i dăduse o parte îndestulătoare, îi răspunse:
fur, furi, fură
iar Caragea, în loc de a-l pedepsi pentru atâta îndrăzneală, l-a îmbrăcat în caftan de boier cu barbă”.

Ion Ghica, Din vremea lui Caragea, in vol. Scrisori catre Vasile Alecsandri

Caragea Voda (1812-1818) a ramas in memoria romaneasca datorita ciumei pe care a adus-o in Bucuresti la sfarsitul anului 1812, dar si, daca am folosi limba de lemn corporatista, pentru inteligenta manageriala care i-a permis implementarea unei politici fiscale eficiente ce a determinat excesiva imbogatire a administratorului financiar care era baiat destept. Normal, era o consecinta a uriasului excedent bugetar.

Astazi statul are deficit bugetar. An de an. Statul de drept nu mai este baiat destept pentru ca trebuie sa fie baiat prost. Adica inca o victorie contra reactiunii.

Istoria asediului Lisabonei. 2

Discutand despre actuala criza mondiala, spuneam intr-un articol din 15 ianuarie 2011 ca „Nouriel Roubini, cel care a prognozat criza actuala in anul 2007, a afirmat ca Portugalia va fi a treia tara care se va confrunta cu manifestarile acestei crize”.
Afirmatia era contestata vehement pe atunci, bineinteles, de catre Jose Socrates, acum primul ministru demisionar al Portugaliei, acelasi care a anuntat marti seara acceptarea planului de salvare pe trei ani in valoare de 78 de miliarde de euro oferit de catre FMI si de catre Comisia Europeana, dar si de catre Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, fost prim ministru al Portugaliei.
Prin acest acord Portugalia s-a angajat sa-si reduca deficitul bugetar la 5,9% din PIB pentru anul 2011, 4,5% pentru anul 2012 si 3% pentru anul 2013, in conditiile in care deficitul inregistrat in anul 2010 a reprezentat 9,1% din PIB.
Se speculeaza ca Portugalia a fost obligata sa accepte planul si datorita pozitiei lui Jean-Claude Trichet, randamentul obligatiunilor de stat portugheze pe 2, 5 si 10 ani ajungand la un nivel maxim.
Reprezentantii negociatorilor din partea institutiilor internationale au negat insa afirmatiile primului ministru portughez ca acordul ar cuprinde conditii preferentiale acordate Portugaliei, prin comparatie cu cele acordate anterior Greciei si Irlandei, dar acestea vor fi cunoscute de abia in perioada urmatoare avand in vedere si tinerea alegerilor parlamentare portugheze la data de 5 iunie.
Programul va trebui aprobat de parlament si va fi necesar si acordul celor 17 tari membre ale zonei euro.
Putem spune ca Lisabona a fost din nou salvata de catre portughezi cu ajutorul cruciatilor FMI, desi Raimundo Silva s-ar putea sa nege inca o data in numele lui Jose Saramago acest fapt istoric incontestabil.

Legendele crizei

Criza economica s-a manifestat incepand cu anul 2008 in cea mai mare parte a lumii. Ingrijorari serioase au aparut aproape peste tot in lume, mecanismul economic capitalist neputand sa anticipeze criza.
In timp ce pe atunci tacutul Isarescu spunea ca „exista ceva ce va schimba definitiv lumea in aceasta criza”, responsabilii nostri politici de abia aflau de existenta crizei si lansau prima legenda, aceea a neafectarii Romaniei.
Ulterior s-a constatat ca Romania a fost una din tarile cele mai afectate din Europa.
Intre timp s-a uitat afirmatia initiala ca Romania este imuna la acesta criza, iar efectele acesteia au ajuns sa fie justificate in mod fals prin existenta numarului mare de asistati social, o realitate pe care si noi am discutat-o de curand. Ideea este preluata cu mare entuziasm si in blogosfera, asa ca putem citi destul de des explicatia unora ca asistatii social sunt intretinuti „din salariul meu” si ca un adevarat capitalism ar trebui sa elimine pe cat se poate mai mult capitolul cheltuielilor sociale din bugetul public.
Discutii pe aceasta tema au loc si in restul continentului, Europa sociala se va schimba si ea cel putin in parte, statul bunastarii va trebui sa sufere niste corectii pentru a putea supravietui.
Cunoastem ca statul are un rol de redistribuire a veniturilor si ca mai ales regimurile de stanga se indeletnicesc cu activitatea condamnabila, asa cum ni se spune, de a lua de la bogati ca sa dea asistatilor social si ni se spune ca acest mare rau ar trebui schimbat. Se uita cu nonsalanta si de umanismul socialist pe care unii comentatori l-au promovat cu doua decenii in urma, si de principiile religioase invocate atunci cand convin, si de cresterea diferentei dintre bogati si saraci in conditiile redistribuirii invocate.
Aceste cheltuieli au rolul lor important in ce priveste nivelul inregistrat al deficitului bugetar, dar rolul primordial al statului trebuie sa fie incercarea de optimizare a cheltuirii banului public si pastrarea echilibrelor economice.
O comparatie interesanta ne ofera Eurostat care publica ponderea cheltuielilor sociale in total PIB in tarile europene, ultimele date disponibile fiind pentru anul 2008. Din analiza datelor rezulta ca Romania se afla printre tarile cu cel mai redus nivel al acestor cheltuieli, ceea ce ne spune foarte mult.
Sursa: Eurostat

Proiect de depopulare a Romaniei

De cateva zile se propaga in media o informatie virala pe care nu o putem ignora. Mihai Giurgea scrie spre exemplu pe blogul sau, sub titlul „Ce ma bucur ca romanii nu mai conduc Romania:”
„Susțin ideea lui Varujan Pambuccian: să angajăm vameși germani. Înlocuirea vameșilor români, cu vameși germani , strică pentru totdeauna sistemul de „robinete” cu bani ale statului. Partidele rămân fără vaca de muls. Toate partidele.”
Am remarcat aceeasi pozitie sustinuta si de catre domnul Stefan Vlaston intr-o emisiune de analiza politica la TVR.
Motivul imediat al propunerii este uriasul scandal de coruptie care a devenit vizibil in media in ultimele zile.
Cunoastem cu totii, din pacate, ca exista coruptie in toate segmentele societatii romanesti. Daca tratamentul propus ar fi responsabil si eficient, atunci l-am putea cu usurinta generaliza. Putem aduce nemti sa-i inlocuiasca pe medicii nostri corupti, pe politisti, pe judecatori, pe politicieni si asa mai departe pana vom avea peste tot numai nemti eficienti si integri. Romanii vor fi si ei fericiti in Occident sau in locurile cu verdeata pe care si le-au concesionat in urma faptelor lor generoase din timpul vietii.

Responsabilitatile statului iresponsabil. Indignati-va!

Asistam in ultima vreme la promovarea unor idei asa-zis liberale despre statul minimalist capitalist care ar reprezenta solutia iesirii din criza actuala. Diversi reprezentanti ai statului, incepand cu presedintele, membri importanti ai guvernului si ai clasei politice, emanati ai intereselor economice egoist-individualiste, ne prezinta cu sinceritate dezinteresata solutia iresponsabilitatii statului in gestionarea problemelor societatii.
Am citit cu interes pe blogul lui Lucian Sarbu („blogul unui antreprenor de stanga pana in varful degetelor”) recenzia asupra lucrarii Indignati-va!, scrisa de Stephane Hessel, o lucrare de 14 pagini aflata in fruntea topului vanzarilor pe Amazon.fr.
Lucian Sarbu subliniaza apelul lui Hassel catre noile generatii pentru pastrarea cuceririlor sociale postbelice si o diagnoza amara a prezentului: „Au tupeul să ne spună că statul nu-şi mai permite costurile măsurilor cetăţeneşti. Dar cum se poate spune că nu mai sunt bani care să menţină şi să prelungească aceste cuceriri sociale, având în vedere că producţia de bogăţie a crescut considerabil de la Eliberare, perioadă în care Europa era ruinată, şi până acum?!”

Responsabilitatile statului iresponsabil

Constatam ca se vorbeste din ce in ce mai mult despre categoria asistatilor sociali ca fiind una din cauzele situatiei economice actuale, ceea ce este profund eronat.
Responsabilitatea si vina revin in egala masura statului nostru iresponsabil. Trebuie sa facem distinctia clara dintre rolul statului de protectie sociala, firesc intr-o societate evoluata, si derapajul populist al statului determinat de politica inconstienta a celor pentru care conteaza doar cumpararea voturilor folosind gratis si fraudulos resursele statului.
Dezechilibrul actual al bugetului asigurarilor sociale isi are originea in schimbarile sistemului economic de la inceputul anilor 90. Inchiderea intreprinderilor de stat si imposibilitatea absorbtiei fortei de munca a determinat cresterea somajului si atunci statul a ales amanarea rezolvarii problemei prin varianta comoda si populista a pensionarii anticipate, ceea ce a determinat marirea presiunii asupra sistemului de pensii de stat.
Concomitent statul populist a sprijinit dezvoltarea sistemului nociv al pensiilor speciale care a exercitat o presiune suplimentara asupra unui buget aflat deja in dificultate si cunoastem aici si incercarile guvernului
Boc de modificare a acestui sistem. Mai ales sistemul pensiilor speciale pentru puterea judecatoreasca este un sistem ilegal pe care statul n-a reusit sa-l desfiinteze.
Criza economica actuala a determinat agravarea dezechilibrelor in conditiile in care statul nu mai detine controlul asupra sistemului bancar si a ales o politica de austeritate recomandata de FMI.
In timp ce in anii 90 statul a sprijinit pensionarea anticipata care a dus la cresterea numarului de pensionari, acum acelasi stat se vede nevoit sa creasca varsta standard de pensionare, pe care a modificat-o la 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei, conform Legii 263/2010.

Europa de azi in cifre

Comisia Europeana publica informatii despre situatia tarilor membre UE, prezentate de catre The Economist in graficele de mai jos:

Datoria publica in UE - in procente din PIB (estimare pentru anul 2010) - Sursa: The Economist

Seriile de cifre prezinta situatia datoriei publice ca procent din PIB si situatia deficitului bugetar.
O scurta analiza evidentiaza ca datoria publica cea mai mare nu apartine tarilor estice, ci celor sudice si vestice.
In ce priveste deficitul bugetar acesta are cele mai mari niveluri in Irlanda, Grecia, Portugalia si Marea Britanie in vechile tari membre, precum si in Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Romania in noile tari membre.
In timp ce datoria publica marcheaza pe termen lung o economie, deficitul bugetar corelat cu situatia scadentei datoriei pe termen scurt poate determina crize majore, aceasta putand duce la bailout-urile care ingrijoreaza Europa azi.

Situatia deficitului bugetar in UE - in procente din PIB (estimare pentru anul 2010) - Sursa: The Economist

Portugalia in fata crizei economice

Metroul din Porto

Gara Oriente

Dupa ce criza economica de anul trecut a obligat Grecia sa accepte un urias imprumut de 125 de miliarde de euro din partea UE si FMI, s-a prognozat ca exista posibilitatea ca urmatoarele tari fortate sa apeleze la planuri de salvare ar putea fi Irlanda, Portugalia sau Spania, iar dintre tarile mari chiar si Italia a fost adaugata pe aceasta lista din cauza uriaselor datorii bugetare.
Sfasitul anului 2010 a confirmat aceasta opinie, Irlanda fiind obligata datorita crizei sistemului bancar si a celui imobiliar, sa accepte un plan de salvare de 85 de miliarde oferit de catre UE si de catre FMI.
Nouriel Roubini, cel care a prognozat criza actuala in anul 2007, a afirmat ca Portugalia va fi a treia tara care se va confrunta cu manifestarile acestei crize.
Devenita membru al UE in anul 1986 si membru in zona euro din anul 1999, Portugalia are un nivel al datoriei publice care depaseste 100% din PIB. Tara a beneficiat de investitii importante in infrastructura, dar exista ingrijorari daca banii au si fost foarte bine folositi. The Economist spunea zilele trecute ca „o sursa de ingrijorare este fetisul Portugaliei pentru infrastructura”. A fost construit un sistem de transport urban modern dar exista opinia ca acesta este neprofitabil datorita ratei mici de folosire.
Primul ministru socialist Jose Socrates a respins ideea ca Portugalia ar avea nevoie de un plan de salvare, singura problema majora fiind deficitul bugetar masiv (9,3% in anul 2009) pe care regimul socialist doreste sa-l ajusteze cu doua procente.
Respingand un plan de finantare din partea UE si FMI, oficialitatile afirma ca deficitul bugetar va fi finantat in continuare de pe piata, ca un indicator al increderii pietelor in situatia economica a tarii. Pe data de 12 ianuarie a avut loc prima emisiune de titluri de stat din acest an, statul reusind atragerea sumei planificate de 1,25 miliarde de euro prin bonduri cu maturitatea in anii 2014 si 2020, emisiune care a fost suprascrisa.
In timp ce ministrul de Finante portughez considera emisiunea drept un succes la un pret acceptabil, analistii economici apreciaza ca nivelul de dobanda de 6,75% pentru bondurile avand termen anul 2020 este nesustenabil pentru o tara cu un grad inalt de indatorare.

Comunicat privind intalnirea de lucru de la sediul BNR

Sediul BNR
Comunicat al BNR
„Joi, 6 ianuarie a.c., la sediul Băncii Naţionale a României, Preşedintele României, dl. Traian Băsescu, împreună cu Primul ministru al Guvernului României, dl.Emil Boc şi cu Ministrul Finanţelor, dl. Gheorghe Ialomiţianu, au avut o întâlnire de lucru cu Guvernatorul şi membri ai conducerii executive a BNR.

În cursul întrevederii a fost analizat stadiul derulării acordurilor de finanţare externă încheiate cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale. Au fost, de asemenea, stabiliţi parametrii unui nou acord de finanţare de tip preventiv cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

În acest context, a fost evidenţiat faptul că, pentru reluarea creşterii economice pe o bază sănătoasă, este esenţială continuarea consolidării fiscale şi a reformelor structurale, astfel încât implementarea obiectivelor pe termen mediu să asigure un proces sustenabil de convergenţă nominală şi reală cu Uniunea Europeană.”

Despre intalnirea celor trei nu stim prea multe. Cel mai mult ne-a placut insa reflectarea acesteia de catre Claudiu Serban, director general al Editurii Evenimentul si Capital, de pe site-ul revistei Capital, sub titlul optimist „Vestea buna a inceputului de an”:

Trei bărbați cu cravate la gât, îm­brăcați în costume sobre, urcă treptele Băncii Naționale. Hainele celor trei sunt închise la câte un nasture, lăsându-l pe ultimul de jos liber, după regulile la zi ale eleganței.
Doar unuia dintre cei trei îi vedem și manșetele cămășii pe sub mânecile sacoului, semn de rafinament vestimentar. Dar, în definitiv, doar de la el, președintele țării, așteptăm o imagine fără cusur. Ceilalți doi, bancherul și prim-ministrul trebuie să știe doar să administreze țara, nu e nevoie să aibă o vestimentație fără cusur. La ei, mânecile ușor prea lungi ale sacourilor sunt mai degrabă un indiciu al seriozității decât un defect.”

Politica monetara a BNR

Sediul BNR

Consiliul de Administratie al BNR a hotarat in sedinta din 5 ianuarie 2011 mentinerea nivelului dobanzii de politica monetara la 6,25% si a nivelelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si valuta la nivelele actuale.
In comunicatul BNR se afirma ca „BNR va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.”
BNR estimeaza un nivel al inflatei de 8% pentru anul 2010 si de 3,4 pentru anul 2011, in urma diminuarii efectelor maririi cotei TVA.
In comunicat se mai constata „prelungirea dinamicii anuale reale negative a creditului acordat sectorului privat, în pofida îmbunătăţirii persistente a situaţiei lichidităţii din sistemul bancar şi în condiţiile în care se menţine un ecart semnificativ între nivelurile ratelor dobânzilor interbancare şi ale celor pentru împrumuturile acordate companiilor şi populaţiei, inclusiv pe fondul incertitudinilor referitoare la cadrul juridic ce au vizat activitatea bancară.”
BNR apreciaza ca „este esenţială implementarea obiectivelor din cadrul acordurilor financiare internaţionale, în special a celor legate de continuarea consolidării fiscale şi a reformelor structurale, obiective de natură să contribuie la consolidarea credibilităţii în contextul în care ajustările întreprinse până în prezent au contribuit la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în principal a deficitului extern.
CA al BNR reiterează că BNR monitorizează cu vigilenţă evoluţiile interne şi cele ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare”.
Din comunicat transpare o anumita ingrijorare si nemultumire a bancii centrale fata de incetinirea activitatii de creditare, considerata de banca centrala un mijloc de relansare economica. Se poate presupune ca in primavara este posibil ca BNR sa reduca nivelul dobanzii cheie, precum si nivelurile rezervelor minime obligatorii.

Ambitiile lui Mugur Isarescu

„De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sancționează fraudele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.”
Asa incepe articolul de fond scris de Cristian Grosu pe noul portal Cursdeguvernare.ro, intitulat „programul de guvernare al lui Mugur Isarescu”.
Interesante sunt opiniile unor persoane publice despre opiniile pe care le exprima Mugur Isarescu. Bogdan Baltazar spune: „Eu cred şi sper că guvernatorul dă material de gândire politicienilor. Guvernatorul face aceste declaraţii pentru a fi ascultat” , Ionut Popescu considera ca „asta e una din armele fiecarui sef de banca centrala”, iar Cristian Sima apreciaza ca „trebuie sa comunice chiar mai des decat pana acum”.
Am remarcat si eu aici in urma cu cateva saptamani faptul ca Mugur Isarescu intelege sa apara in public in ultima vreme cu numeroase mesaje. Este evident ca acestea se adreseaza de multe ori nu atat publicului, cat clasei politice. Mugur Isarescu a acceptat mandatul de prim-ministru in perioada 1999-2000, mandat in care s-a reluat cresterea economica in Romania dupa o perioada de recesiune severa si trebuie subliniat ca in urma cu un an a negat interesul pentru ocuparea acestui post. Numirea lui Lucian Croitoru pentru postul de prim-ministru s-a facut, evident, cu stirea si aprobarea lui Mugur Isarescu si este destul de clar ca guvernatorul n-a fost prea incantat de reactia de respingere a acestuia din partea clasei politice.
Ceea ce guvernatorul a reusit insa sa obtina este o mare autoritate morala de care sunt constienti din ce in ce mai multi politicieni.

Cine are nevoie de asanarea crizei financiare din Republica Irlanda?

Daca in anii 80-90 Republica Irlanda a facut importante progrese economice, fiind numita la un moment dat un tigru economic european, in prezent tara se confrunta cu o severa criza financiara, urmarita cu ingrijorare nu doar la Dublin, ci si la Bruxelles.
Dupa criza din Grecia, in primavara acestui an analistii au prognozat dificultati financiare majore posibile pentru Irlanda, Portugalia sau Spania.
Rick Newman scria zilele trecute in US News ca desi datoria publica nu reprezinta decat 65% din PIB, in timp ce cea a Greciei reprezenta 126%, problema majora a Irlandei o reprezinta sistemul bancar afectat de criza imobiliara, pentru care guvernul irlandez a oferit garantii reprezentand 175% din PIB. In conditiile in care Banca Centrala Europeana doreste limitarea programului de pompare in banci de lichiditati la niveluri reduse de dobanda, situatia financiara irlandeza se inrautateste.
Situatia este resimtita in tara puternic. Au inceput sa plece muncitorii polonezi care reprezentau pana la 20% din forta de munca, dar tendinta a ajuns acum la tinerii irlandezi care parasesc tara in cautare de lucru, scria Adevarul zilele trecute.
Daca in urma cu o saptamana primul ministru Brian Cowen nega inca interesul Irlandei pentru un imprumut de urgenta de 70-90 miliarde de euro, asa cum spuneau diferite surse, pe 19 noiembrie anunta ca asteapta acordarea unui pachet de sprijin financiar din partea oficialitatilor europene si din partea FMI la acest sfarsit de saptamana. Discutiile cu reprezentantii Comisiei Europene, ai FMI si ai BCE au loc la Dublin incepand de joi.
Ministrul de Finante Brian Lenihan spunea ca acest pachet va fi sub valoarea de 100 de miliarde de euro si anunta ieri ca guvernul irlandez va publica marti un plan de austeritate la care lucreaza din luna septembrie. Ministrul de Finante a sustinut ca taxa pe profit de 12,5% nu va fi schimbata, in ciuda presiunilor externe, aceasta continuand sa fie principala atractie pentru investitorii straini.
Interesul major al institutiilor internationale de pastrare a echlibrului sistemului financiar international le determina sa actioneze rapid, dar ingrijorarile din piata persista.

Un discurs al lui Mugur Isarescu la Cluj

La Cluj s-a marcat implinirea a 90 de ani de la Infiintarea Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale din oras. Invitat la aniversare, dl Mugur Isarescu a vorbit din nou despre ciclul economic complet prin care a trecut Romania.

O prezentare a discursului lui Mugur Isarescu poate fi citita aici .

Cronica lui Isarescu

Sediul BNR

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a participat la emisiunea „Dupa 20 de ani” realizata de catre PROTV la Palatul Bancii Nationale si moderata de catre Claudiu Panduru, redactor-sef la Gandul, si de catre Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar.
Am putut compara viziunea guvernatorului BNR cu afirmatia omului de stiinta Mugur Isarescu de la 3 octombrie 2008 cand spusese, in mod surprinzator poate, ca „exista ceva ce va schimba definitiv lumea in aceasta criza”.
Exprimandu-si viziunea economica, Mugur Isarescu a afirmat inca de la inceput ca „tipul de economie in care am intrat are cicluri si noi suntem, intr-adevar, in primul ciclu postcomunist. Am trait in acesti zece ani… o perioada de relansare, de avant, de supraincalzire conjuncturala si acum suntem intr-o perioada de criza, de recesiune. In mod normal si evident, si aceasta economie va iesi din recesiune pentru ca evolutia economiei de piata, a economiei capitaliste este ciclica.”
In continuare guvernatorul a apreciat ca cresterea economica se va relua in economia romaneasca in anul 2011, dar ca aceasta, nefiind suficient de solida, s-ar putea ca efectele sociale sa persiste pe intreg anul 2011.
Mugur Isarescu a mai apreciat ca „readaptarea economiei la un nivel mult mai scazut al intrarilor de capital se face cu costuri, se face cu recesiune, se face cu somaj”, aici guvernatorul remarcand eufemistic „lipsa de generozitate a capitalului strain comparativ cu anii anteriori”.
Mugur Isarescu a afirmat ca ajustarea economica de acum a fost de 7% si a comparat-o cu ajustarea macroeconomica din perioada 1998-2000 care a fost de numai 4% „si stim cu totii cat de dureroasa a fost”.
Guvernatorul a respins ideea ca ajustarea sa fie facuta prin inflatie, pe care BNR o considera „si nedreapta si mai dureroasa”, in primul rand din cauza caracterului distorsionant al acesteia. In acest context a reiesit din nou extrem de clar faptul ca BNR nu va sprijini deprecierea monedei nationale pentru ca am intrat intr-o alta faza a economiei.
Referindu-se la mediul de afaceri, guvernatorul a apreciat ca „a face afaceri inseamna a crea locuri de munca, a plati salarii, a plati impozite intr-un mediu concurential… Mediul de afaceri trebuie sa fie incurajat, spiritul antreprenorial trebuie sa fie incurajat, la fel ca munca, la fel ca inovatia, aceasta este baza cresterii economice sanatoase”.

Interviul poate fi urmarit aici .