„Eu cred”

În anul 1984 au aparut în revista „Amfiteatru” câteva poezii ale Anei Blandiana care aveau să producă în aparent liniştita lume literară românească un uriaş scandal. Versurile care scăpaseră cenzurei desfiinţate reprezentau un manifest împotriva regimului comunist şi au avut o mare circulaţie în Bucureşti, transmise prin copiere de mână din om în om. Păstrez şi acum cele două foi pe care am copiat poeziile „Eu cred”, „Totul”, Cruciada copiilor” şi „Delimitări.” Era răspunsul nostru tăcut la ce se întampla.
Mi-am amintit acestea când am citit astăzi ultimul articol al lui Theophyle, intitulat Despre oamenii care tac
În vremuri mult mai dificile decât cele de azi, au fost oameni care au avut curaj să reziste în faţa minciunii oficiale, şi-au asumat riscuri, ne-au onorat prin curajul şi demnitatea lor.
Astăzi societatea este în căutarea unor noi răspunsuri. Riscurile asumării adevărului sunt incomparabile cu cele din perioada comunistă şi de aceea cred că trebuie să fim încrezători că vocile cetăţii vor fi auzite.

EU CRED,
de Ana Blandiana

Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniştea
În care aşteptăm desfrunzirea?
De unde curajul
De-a ne da drumul pe toboganul somnului
Până aproape de moarte,
Cu siguranţa
Că vom mai fi în stare să ne naştem
Din nou?
Eu cred că suntem un popor vegetal-
Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?

TOTUL,
de Ana Blandiana

Frunze, cuvinte, lacrimi,
cutii de chibrituri, pisici,
tramvaie citeodata, cozi la faina,
gargarite, sticle goale, discursuri,
imagini lungite de televizor,
gîndaci de Colorado, benzina,
stegulete, portrete cunoscute,
Cupa Campionilor Europeni,
masini cu butelii, mere refuzate la export,
ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,
întîmpinari la aeroport, cico, batoane,
Salam Bucuresti, iaurt dietetic,
tiganci cu kenturi, oua de Crevedia,
zvonuri, serialul de sîmbata seara,
cafea cu înlocuitori,
lupta popoarelor pentru pace, coruri,
productia la hectar, Gerovital, aniversari,
compot bulgaresc, adunarea oamenilor muncii,
vin de regiune superior, adidasi,
bancuri, baietii de pe Calea Victoriei,
peste oceanic, Cîntarea României,
totul

CRUCIADA COPIILOR,
de Ana Blandiana

Un întreg popor
Nenascut înca
Dar condamnat la nastere,
Foetus lânga foetus,
Un întreg popor
Care n-aude, nu vede, nu întelege,
Dar înainteaza
Prin trupuri zvârcolite de femei,
Prin sânge de mame
Neîntrebate.

DELIMITARI,
de Ana Blandiana

Noi, plantele,
Nu suntem ferite
Nici de boala,
Nici de nebunie
(N-ati vazut niciodata
O planta
Înnebunita,
Încercând sa intre
Cu mugurii în pamânt?),
Nici de foame,
Nici de frica
(N-ati vazut niciodata
O tulpina galbena
Încolacindu-se printre gratii?).
Singurul lucru
De care suntem ferite
(Sau poate private)
E fuga.

Update: Interviu cu Ana Blandiana din 11 martie 2011

Anunțuri

Despre Hronic
Sa incercam sa discutam cu luciditate despre lumea din jur.

3 Responses to „Eu cred”

  1. nextval says:

    ideea e că tocmai ei ne-au părăsit! au început să falsifice realitatea şi să ne spună că ceea ce vedem nu e adevărat! au devenit prietenii mai marilor zilei, şi tu care ai copiat de mână versurile de mai sus ai fost uitat! ei n-au mai avut deloc curaj, starea de fapt îi avantaja miniştri, directori, editori, redactori şefi, patroni şi ne-am trezit într-o lume complet infectă!

  2. Hronic says:

    Totul s-a resetat. Trăim într-o altă „lume nouă”, în care nu mai contează ce credem.
    N-aş spune însă că cei care distorsionează realitatea sunt oameni de „şcoala nouă”.
    „Ce ceaţă deasă!”

  3. Hronic says:

    Reblogged this on Hronic and commented:

    Theophyle, omul care nu tace

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: